Despre efectele rețelelor sociale s-a scris mult. Prin toată lumea. Numai că la Spiru s-a realizat un studiu. Tocmai despre efectele rețelelor sociale asupra tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani. Pentru a asigura reprezentativitatea sondajului, s-a optat pentru eşantionul multistratificat, astfel: grupul-țintă a fost format din 60 de tineri, câte 10 participanți, 50% fete, 50% băieți, pentru următoarele categorii de vârstă: 11,12,15,16,17 și 18 ani. Perioada: 18-20 decembrie 2017.
Conform rezultatelor obținute, telefonul mobil a devenit indispensabil în viața de zi cu zi pentru aproximativ 65 % din cei care au participat la studiu. Dependența de telefon este la un nivel ridicat, iar alegerea de a renunța, chiar și pentru o zi la telefonul mobil, este exclusă. Doar 33,3 % dintre elevi au notat că ar renunța la telefon măcar o zi, în funcție de circumstanțe. Deși este posibil accesul nelimitat la internet, elevii au specificat că cel mai mult utilizează telefonul pentru a socializa, comunicarea clasându-se pe primul loc. În urma rezultatelor cercetării, s-a demonstrat că cei mai implicați sunt elevii cu vârsta de 11 ani, aceștia comunicând cel mai mult, fiind urmați de elevii cu vârsta de 16 ani, iar, suprinzător, pe ultimul loc se află elevii cu vârsta de 18 ani, care sunt mai puțîn interesați de a fi atât de activi pe rețelele sociale.
Elevii au specificat că au conturi pe mai multe rețele de socializare, de cel puțîn 3 ani de zile. Chiar și la vârsta de 11 ani, elevii deja dețîn peste 3 conturi de socializare, iar debutul lor a început în urmă cu doi ani pentru 40 % dintre ei, ceea ce demonstrează faptul că interacționează pe aceste canale de socializare de la vârsta de 9 ani.
Prin urmare, pentru tineri, lumea virtuală apare la vârsta de 9 ani. Este perioada operațiilor concrete, când ar trebui să interacționeze cât mai mult cu elementele realității pentru ca, în adolescență, reprezentările să fie bogate și să faciliteze mecanismele memoriei. Într-un asemenea, context, se întrevăd disfuncționalități ale acestui proces psihic extrem de complex. Reprezentările presupun multiple percepții ale realului. Acapararea subiectului în cyberspace are drept consecință imposibilitatea de a face asocieri multiple, astfel încât asimilarea informației e prejudiciată de sfera reprezentărilor mult prea restrânsă, raportată la potențialu oferit de vârstă. Este imposibil să se poată apăra singuri în fața acestei lumi. În această etapă, informațiile se asimilează foarte repede, iar în nevoia lor de a a aparține unui grup și de a fi acceptați de societate e reală.
Dependență sau utilitate? Chiar și în timpul orelor de curs, elevii accesează rețelele social media; elevii cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, 27.5 %, accesează telefonul la fiecare 10 minute, 40 % accesează telefonul o dată pe oră, iar 32.5 % nu accesează telefonul în timpul orelor. Fenomenul este explicabil. În preadolescență, nevoia de a fi independent e în fază incipientă, la fel și cea de integrare într-un grup. Modelele parentale continuă să fie autoritare, iar confortul emoțional este căutat, încă, în familie. De aceea, dependența de socializarea virtuală nu există. Debutul adolescenței vine cu schimbări majore din acest punct de vedere. Mai mult, apar și situații tensionate, uneori conflictuale, între membrii familiei. Rigoarea educației formale trezește sentimente de revoltă. Treptat, rețelele sociale devin spațiul lor de refugiu, în care încearcă afirmarea personalității și construirea unei identități (mai mult sau mai puțin adecvate la concret).
Cu toate că activează destul de mult în mediul virtual, doar 46,6 % dintre tineri au precizat că încearcă sentimente de bucurie, restul persoanelor a spus că încearcă sentimente de plictis (35 %), curiozitate (15 %) și nervozitate (15 %) și, cu toate acestea, nu pot renunța la canalele de socializare. Dacă luăm în considerare interrelaționarea afectiv-cognitiv despre care vorbea J. Piaget, se poate lesne constata că plictisul general nu e un stimulent pentru achizitții cognitive. Copiii de 11 și 12 ani nu își doresc atât de mult să fie la curent cu ceea ce fac alte persoane, pe cât își doresc să comunice. În schimb, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, verifică profilul altor persoane, al prietenilor sau al persoanelor cu care interacționează. Implicarea lor în dezbaterile sociale se realizează în procent de 40 % și abordează diferite teme generale sau de divertisment. Din totalul de elevi, doar 20 % postează săptămânal poze, iar cei cu vârsta de peste 15 ani au la profil poze cu chipul lor. Interesant este că adolescenții preferă autenticitatea. Deloc surprinzător, având în vedere o particularitate specifică vârstei este nevoia de afirmare, de comunicare, de apartenență la grup. De asemenea, pot compara profilul lor cu al altor persoane și se pot realiza criterii de departajare.
Limbajul este și el afectat. În timpul conversațiilor din mediul virtual, 61,1 % dintre elevi aplică normele de exprimare corectă ale limbii române, însă recurg la prescurtări precum: bn., cf., gtg., pls., k. etc., ceea ce, pe viitor, devin automatisme și constituie o serioasă problemă pentru susținerea examenelor naționale; 26% emit mesaje corecte din toate punctele de vedere, în vreme ce 10% nu acordă importanță acestui aspect, atâta timp cât mesajul e inteligibil.
Mesajele virtuale sunt și ele un factor de distragere a atenției. În procent de 80 %, verifică mesajele cu diferite informații despre știri, evenimente, divertisment și doar 20 % nu sunt interesați de sursă. Aspectul este îmbucurător, întrucât verificarea sursei pune în lumină spiritul critic. Totuși, să nu uităm că eșentionul e reprezentativ doar pentru acel segment al publicului tânăr provenind din medii favorizate și cu un potențial intelectual situat peste medie.
